Italia pregătea trimiterea a aproximativ 100 de militari și a mai multor avioane de luptă la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, într-o misiune planificată anterior și urgentată după incidentul cu drona prăbușită în zona Galați. Calendarul relatat indica începerea operațiunii la 15 iunie 2026, pentru o perioadă de cel puțin o lună.
Misiunea era prezentată ca distinctă de poliția aeriană clasică. Obiectivul anunțat era instruirea militarilor români și consolidarea capacității de apărare aeriană, inclusiv pentru scenarii care implică drone.
Ce se știa despre calendarul desfășurării
Potrivit Digi24, planul pentru desfășurarea militarilor italieni exista înaintea incidentului de la Galați, dar ar fi fost devansat ulterior. Informația era atribuită unor surse guvernamentale italiene citate de publicația La Repubblica.
Știrile ProTV relata că un grup de avangardă se afla deja în România pentru activități de recunoaștere. Restul contingentului era așteptat până la jumătatea lunii iunie, însă efectivul grupului preliminar nu fusese făcut public.
Data de 15 iunie 2026 era indicată drept momentul începerii misiunii principale. Durata anunțată era de cel puțin o lună, fără un termen final prezentat în detaliu în relatările despre operațiune.
Incidentul de la Galați și nivelul de certitudine
Faptul relatat în comun era prăbușirea unei drone în zona Galați și reacția politică și militară generată de acest incident. Asocierea aparatului cu Rusia apărea în relatările de presă și în formularea reacțiilor oficiale italiene, dar originea dronei trebuie separată de faptul propriu-zis al prăbușirii.
În acest context, misiunea italiană era descrisă ca o măsură de consolidare a pregătirii și cooperării militare, nu ca dovada unei operațiuni de interceptare deja desfășurate în România.
De ce misiunea nu era o poliție aeriană obișnuită
Poliția aeriană presupune supravegherea și protejarea spațiului aerian, inclusiv prin menținerea unor aeronave pregătite pentru reacție. Misiunea anunțată pentru România avea un profil diferit: instruirea forțelor române și îmbunătățirea coordonării în fața amenințărilor aeriene.
Conform TVR Info, militarii italieni urmau să contribuie la pregătirea forțelor române pentru amenințări aeriene asociate Rusiei. Componenta referitoare la drone era prezentată drept una dintre prioritățile misiunii.
Digi24 menționa și posibilitatea participării unor aeronave suplimentare, inclusiv drone destinate contracarării altor aparate fără pilot. Acestea erau prezentate ca variante luate în calcul, nu ca o configurație finală detaliată.
Efectivele și aeronavele pregătite pentru România
Italia urma să trimită aproximativ 100 de militari, alături de mai multe avioane de luptă. Personalul era descris ca fiind specializat în misiuni aeriene și pregătit să participe la activități de instruire pentru scenarii care implică drone.
Nu era prezentată o listă completă a aeronavelor, numărul exact al acestora sau repartizarea militarilor pe specializări. Prin urmare, informația verificabilă la nivelul anunțului era legată de amploarea estimată a contingentului și de participarea unor avioane de luptă, nu de un model concret de aeronavă.
Rolul bazei Mihail Kogălniceanu
Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, aflată în apropiere de Constanța, este un punct important pentru cooperarea militară aliată la Marea Neagră. Poziția sa permite desfășurarea de activități de supraveghere, instruire și reacție rapidă într-o regiune aflată în proximitatea războiului din Ucraina.
TVR Info relata că în aceeași zonă se aflau aproximativ 4.500 de militari americani, în cadrul US Army Garrison Black Sea. Prezența contingentului italian ar fi adăugat o nouă componentă aliată într-un spațiu utilizat deja pentru cooperare militară internațională.
Importanța misiunii nu era dată doar de numărul militarilor, ci și de tipul de pregătire urmărit. În cazul dronelor, apărarea aeriană implică identificarea, urmărirea și neutralizarea țintelor fără pilot, precum și coordonarea rapidă între structurile militare.
Reacțiile oficialilor italieni
Premierul italian Giorgia Meloni a condamnat incidentul de la Galați și și-a exprimat solidaritatea cu România. Potrivit Știrilor ProTV, ea a descris situația drept un act grav care viza un stat aliat și membru al Uniunii Europene.
Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a vorbit despre o escaladare periculoasă și a reafirmat solidaritatea NATO, relatează TVR Info. În același context, ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a discutat telefonic cu omoloaga sa de la București, Oana Țoiu.
Italia pregătea, de asemenea, o misiune de poliție aeriană în Lituania, programată pentru luna septembrie. Desfășurarea din România avea însă un profil diferit, concentrat pe instruire și pe consolidarea răspunsului la incidente cu drone și alte amenințări aeriene.
