Rezultatele Evaluării Naționale 2025 arată diferențe mari între județe: 94% dintre elevii prezenți din București au obținut medii peste 5, față de 70,6% în Călărași. Ecartsul dintre cele două valori este de 23,4 puncte procentuale.
La nivel național, 83,2% dintre elevii prezenți la examen au avut medii peste 5, în creștere cu 8,7 puncte procentuale față de 2024, când proporția a fost de 74,5%. Cifrele sunt menționate în raportul Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar în anul școlar 2024–2025.
Ce județe au avut cele mai bune rezultate
Clasamentul județean evidențiază atât poziția Bucureștiului, cât și performanța unor județe care nu se află printre cele mai mari centre economice ale țării.
| Județ sau municipiu | Elevi cu medii peste 5 |
|---|---|
| București | 94% |
| Cluj | 92,2% |
| Brăila | 89,4% |
| Prahova | 88,2% |
Bucureștiul și Clujul se află la distanță de media națională, în timp ce Brăila și Prahova completează grupul județelor cu cele mai ridicate ponderi ale mediilor peste 5.
Județele cu cele mai mici ponderi
La celălalt capăt al clasamentului se află Călărași, Teleorman și Mehedinți. În aceste județe, proporția elevilor cu medii peste 5 a fost cuprinsă între 70,6% și 72,6%.
| Județ | Elevi cu medii peste 5 |
|---|---|
| Călărași | 70,6% |
| Teleorman | 72,4% |
| Mehedinți | 72,6% |
Potrivit articolului, Bucureștiul, Clujul și Brăila s-au aflat în partea superioară a clasamentului și în anul anterior. Repetarea pozițiilor indică o diferență persistentă între județe, însă nu demonstrează, de una singură, cauza acestor rezultate.
Ce pot arăta diferențele dintre județe
Rezultatul la Evaluarea Națională este influențat de parcursul școlar acumulat până în clasa a VIII-a. El poate reflecta nivelul de pregătire al elevilor, continuitatea procesului de predare, accesul la sprijin suplimentar și condițiile sociale în care copiii învață.
Totuși, datele prezentate nu permit atribuirea directă a clasamentului unor factori precum migrația părinților, naveta, absenteismul, meditațiile sau fluctuația profesorilor în fiecare dintre județele menționate. Pentru o astfel de concluzie ar fi necesari indicatori locali comparați cu rezultatele examenului.
De asemenea, media județeană nu descrie toate școlile și toți elevii dintr-un județ. În interiorul aceleiași zone pot exista diferențe importante între mediul urban și rural, între școli și între comunități.
Legătura dintre statutul social și performanța școlară
Rezultatele PISA 2022 oferă un context relevant pentru înțelegerea inegalităților educaționale din România. Conform notei de țară a OECD, statutul socio-economic a explicat 26% din variația performanței la matematică în România, față de 15% în medie în țările OECD.
Indicatorul nu explică automat clasamentul de la Evaluarea Națională 2025 și nu poate fi folosit pentru a stabili că un anumit județ are rezultate mai slabe dintr-un singur motiv. El arată însă că resursele și mediul social al elevilor au o legătură importantă cu performanța școlară la nivel național.
Ce intervenții pot reduce decalajele
Diferențele dintre județe nu pot fi corectate doar în perioada examenului. O politică educațională orientată spre rezultate ar trebui să urmărească progresul elevilor încă din ciclul primar și gimnazial, cu accent pe competențele de bază.
- evaluări periodice ale competențelor de citire și matematică;
- programe remediale pentru elevii care acumulează întârzieri;
- urmărirea absenteismului și intervenții rapide pentru prevenirea abandonului;
- măsuri pentru continuitatea profesorilor în școlile vulnerabile;
- alocarea resurselor pe baza nevoilor reale ale școlilor și comunităților.
Un sistem de monitorizare poate semnala școlile în care se cumulează rezultate slabe la simulări, absenteism ridicat sau dificultăți persistente la matematică și limba română. Scopul ar trebui să fie direcționarea sprijinului, nu penalizarea automată a școlilor care lucrează în condiții mai dificile.
Diferența dintre județe se formează înainte de examen
Evaluarea Națională 2025 a avut un rezultat național mai bun decât în 2024, dar media generală ascunde diferențe de 23,4 puncte procentuale între București și Călărași. Clasamentul arată că progresul nu este distribuit uniform între județe.
Concluzia verificabilă este că România are o problemă de echitate educațională, nu doar una de performanță la examen. Pentru reducerea decalajelor, intervențiile trebuie să înceapă înaintea clasei a VIII-a și să fie adaptate nevoilor fiecărei școli și comunități.
