Guvernul condus de Ilie Bolojan urma să decidă joi, 2 iulie 2026, dacă sesizează Curtea Constituțională într-un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Disputa privește plata unor drepturi salariale câștigate în instanță de magistrați, cu o valoare totală estimată la aproximativ 2 miliarde de euro.
Miza nu este plata imediată, într-o singură tranșă, a întregii sume, ci obligația autorităților de a asigura fondurile pentru drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și de a respecta calendarul de plată. În paralel, Guvernul contestă limitele în care instanțele pot impune Executivului și Ministerului Finanțelor măsuri cu impact asupra bugetului de stat.
De la ce a pornit disputa dintre Guvern și ÎCCJ
Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat în instanță Guvernul și Ministerul Finanțelor după amânarea plății unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești. Achitarea sumelor era prevăzută etapizat, însă fondurile aferente anului 2026 au fost redirecționate către măsuri sociale destinate persoanelor vulnerabile.
Curtea de Apel București a pronunțat, în primă instanță, o soluție favorabilă ÎCCJ. Potrivit relatării publicate de SpotMedia, Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să întreprindă demersurile necesare pentru plata sumelor datorate magistraților.
Hotărârea instanței nu echivalează cu plata imediată a întregii valori vehiculate. Ea privește măsurile necesare pentru asigurarea fondurilor, într-un context în care drepturile salariale urmează să fie achitate în tranșe.
Ce ar fi urmărit sesizarea CCR
Proiectul analizat de Guvern viza sesizarea Curții Constituționale pentru constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și instanța supremă, potrivit HotNews.ro.
O asemenea sesizare nu ar fi reprezentat o cale obișnuită de atac împotriva hotărârii Curții de Apel București. Obiectul dezbaterii constituționale ar fi fost delimitarea atribuțiilor instituțiilor: pe de o parte, instanța care a stabilit obligația de plată, iar pe de altă parte, Guvernul și Ministerul Finanțelor, responsabile de elaborarea și execuția bugetului.
Prin urmare, conflictul are două componente distincte. Prima ține de executarea unor hotărâri judecătorești definitive sau executorii privind drepturile salariale. A doua privește modul în care autoritățile pot prioritiza cheltuielile publice atunci când fondurile prevăzute pentru aceste plăți sunt redirecționate.
Cât reprezintă suma și cum ar urma să fie achitată
Valoarea de aproximativ 2 miliarde de euro este prezentată ca o estimare cumulată a drepturilor salariale câștigate de magistrați în urma proceselor desfășurate în ultimii ani. Cifra nu este descrisă ca o plată unică, exigibilă integral la aceeași dată, ci ca total al unor obligații care ar urma să fie achitate etapizat.
În materialele citate nu este prezentată o defalcare completă a sumei pe beneficiari, perioade, tranșe sau dobânzi. Din acest motiv, valoarea trebuie tratată ca o estimare agregată relatată public, nu ca o sumă care ar urma să fie transferată imediat din buget.
Potrivit HotNews.ro, ÎCCJ a contestat în instanță decizia de amânare a plăților și a cerut ca Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure resursele necesare pentru respectarea obligațiilor stabilite în dosarele câștigate de magistrați.
Impactul bugetar depinde de calendarul legal de plată, de numărul hotărârilor judecătorești, de sumele aferente fiecărui beneficiar și de eventualele obligații suplimentare calculate până la achitare. Astfel, valoarea totală estimată și efortul bugetar anual nu sunt aceeași mărime.
Legătura cu procedura de la CEDO
Disputa are și o componentă legată de un dosar aflat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Guvernul a reproșat anterior ÎCCJ și Curții de Apel București că nu ar fi transmis toate datele necesare privind drepturile salariale revendicate de magistrați.
Conform relatării HotNews.ro, șase magistrați au sesizat CEDO în legătură cu amânarea plății drepturilor salariale. Agentul guvernamental pentru CEDO ar fi solicitat informații despre procesele câștigate, sumele achitate și restanțele existente.
Aceste date sunt relevante pentru poziția statului în procedura europeană, deoarece permit evaluarea întinderii obligațiilor financiare și a modului în care autoritățile au pus în aplicare hotărârile judecătorești.
Conflictul se suprapune peste reforma pensiilor speciale
Litigiul privind drepturile salariale face parte dintr-o dispută mai amplă între Guvernul Bolojan și sistemul judiciar. Un alt punct major de tensiune îl reprezintă reforma pensiilor speciale ale magistraților și riscul asociat fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Premierul Ilie Bolojan a transmis o scrisoare Curții Constituționale în contextul reformei pensiilor speciale, avertizând asupra posibilității ca România să piardă fonduri din PNRR, potrivit Europa Liberă România.
La rândul său, ÎCCJ a contestat la CCR mai multe proiecte ale Guvernului referitoare la pensiile magistraților, invocând afectarea statutului și a garanțiilor de independență ale judecătorilor și procurorilor. Digi24 a relatat despre sesizările aflate pe rolul CCR privind măsurile din al doilea pachet de reforme, inclusiv cele referitoare la pensiile din justiție.
Eventuala sesizare privind plata restanțelor ar fi adăugat, astfel, o nouă dimensiune constituțională unei confruntări care include deja obligațiile bugetare față de magistrați, reforma pensiilor speciale și procedura de la CEDO.
