În Germania, 16,1% din populație s-a aflat în 2025 la risc de sărăcie, echivalentul a aproximativ 13,3 milioane de persoane. Indicatorul descrie veniturile raportate la standardul general de trai și nu reprezintă o măsură absolută a imposibilității de a acoperi cheltuielile de bază.
Ce înseamnă pragul de 60% din venitul median
În statisticile europene, riscul de sărăcie este asociat unui venit mai mic de 60% din venitul median net echivalizat. Venitul median este valoarea care împarte populația în două grupuri egale: jumătate dintre persoane au venituri mai mari, iar cealaltă jumătate are venituri mai mici.
Termenul „echivalizat” ține cont de mărimea și componența gospodăriei. De aceea, pragul pentru o familie nu se calculează printr-o simplă înmulțire a venitului unei persoane cu numărul membrilor familiei.
Pentru anul 2025, pragul a fost de 1.446 de euro net pe lună pentru o persoană singură și de 3.036 de euro pentru o familie formată din doi adulți și doi copii, potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică al Germaniei, Destatis. (Statistisches Bundesamt)
Aceste valori sunt praguri statistice, nu bugete minime și nici niveluri oficiale ale salariului necesar pentru un trai decent. O persoană aflată sub prag poate avea cheltuielile de bază acoperite, dar dispune de resurse semnificativ mai mici decât majoritatea populației.
De ce rata nu măsoară direct sărăcia absolută
Rata de 16,1% arată poziția veniturilor unei persoane sau gospodării în raport cu distribuția națională a veniturilor. Ea nu stabilește, prin ea însăși, dacă fiecare persoană inclusă nu își poate plăti locuința, alimentele, energia sau alte cheltuieli esențiale.
Interpretarea trebuie făcută împreună cu situația concretă a gospodăriei: nivelul chiriei, numărul persoanelor întreținute, costurile serviciilor și veniturile disponibile după plata obligațiilor curente. În același timp, depășirea pragului nu înseamnă automat lipsa dificultăților financiare.
Indicatorul pentru 2025 este prezentat în analiza organizației Der Paritätische Gesamtverband și în comunicarea oficială a Destatis. (Der Paritätische Gesamtverband; Statistisches Bundesamt)
Grupurile cu expunere mai mare
Diferențele dintre grupurile sociale rămân importante. Printre categoriile menționate ca fiind mai expuse riscului se află părinții singuri, persoanele fără loc de muncă, femeile și persoanele vârstnice.
În gospodăriile cu un singur părinte, venitul unei singure persoane trebuie să acopere cheltuielile mai multor membri ai familiei. Această structură reduce marja disponibilă pentru locuință, educație, transport și costuri neprevăzute.
În cazul persoanelor fără loc de muncă, lipsa unui venit salarial afectează direct resursele gospodăriei. Pentru vârstnici, nivelul pensiei și costurile locuinței pot avea o importanță deosebită, în timp ce diferențele de venit și de ocupare se reflectă și în cazul femeilor.
Aceste categorii nu trebuie privite ca grupuri omogene. Riscul concret diferă în funcție de land, tipul gospodăriei, durata perioadei fără loc de muncă și cheltuielile lunare ale fiecărei familii.
Diferențe regionale între landurile Germaniei
Media națională nu descrie uniform situația din toate regiunile. Bavaria și Baden-Württemberg se numără printre landurile cu valori mai scăzute ale riscului de sărăcie, în timp ce Bremen, Saxonia-Anhalt, Hamburg și Berlin se află printre regiunile cu niveluri mai ridicate.
Această diferență are consecințe directe asupra modului în care trebuie citită cifra națională. Același venit poate oferi o marjă financiară diferită în funcție de costurile locuinței, de piața muncii și de accesul la servicii în landul de reședință.
Berlinul a fost analizat separat de DIE WELT, care a relatat că rata sărăciei din capitala germană a crescut din nou semnificativ. Evoluția indică faptul că media Germaniei poate ascunde probleme mai accentuate în anumite centre urbane și regiuni. (DIE WELT)
Ce trebuie să urmărească românii din Germania
Pentru românii care locuiesc sau muncesc în Germania, procentul național este un reper pentru înțelegerea contextului social, nu o măsură a veniturilor tuturor lucrătorilor români. Cifra de 16,1% nu permite concluzii directe despre o anumită comunitate, profesie sau categorie de salariați.
Evaluarea situației unei gospodării depinde de venitul net echivalizat, de landul de reședință, de numărul membrilor familiei și de cheltuielile pentru locuință. Pragurile de 1.446 de euro și 3.036 de euro pot ajuta la înțelegerea indicatorului, dar nu stabilesc suma necesară fiecărei familii pentru traiul de zi cu zi.
