Călin Georgescu le cere parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan, după desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru. Georgescu consideră propunerea „abuzivă” și „sfidătoare”, însă desemnarea unui candidat pentru funcția de premier nu înseamnă învestirea automată a Guvernului. Programul și lista miniștrilor trebuie aprobate prin votul Parlamentului.
Solicitarea politică privind suspendarea președintelui și procedura de formare a Guvernului sunt două demersuri constituționale distincte. Prima presupune invocarea unor fapte grave de încălcare a Constituției și un vot al Parlamentului, în timp ce a doua se încheie doar după acordarea votului de încredere.
Apelul lui Călin Georgescu către Parlament
În mesajul său, Călin Georgescu a susținut că Nicușor Dan ocupă „ilegal” funcția de președinte și le-a solicitat parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare. Declarația a fost relatată de Digi24, care citează Agerpres.
„A venit vremea să vă ridicați, este momentul ca imediat să începeți procedura de suspendare împotriva președintelui ilegal de la Cotroceni.”
Afirmația privind caracterul „ilegal” al mandatului lui Nicușor Dan reprezintă poziția exprimată de Călin Georgescu. Ea nu constituie, prin simpla formulare publică, o constatare juridică și nu echivalează cu o decizie a Parlamentului sau a Curții Constituționale.
Mesajul a fost transmis după desemnarea lui Eugen Tomac pentru formarea unui nou guvern. În aceeași perioadă, George Simion a cerut, la rândul său, suspendarea președintelui și a susținut că soluția ar fi organizarea de alegeri anticipate, nu formarea unui guvern condus de Tomac. (Adevărul)
Ce presupune suspendarea președintelui
Articolul 95 din Constituție prevede că președintele poate fi suspendat din funcție pentru fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției. Procedura nu este declanșată de o declarație publică, ci de o propunere formulată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori.
Propunerea trebuie să fie motivată și este supusă consultării Curții Constituționale. Avizul Curții are caracter consultativ: el nu produce automat suspendarea și nu înlocuiește votul Parlamentului.
Suspendarea poate fi decisă numai de Camera Deputaților și Senat, reunite în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Prin urmare, o controversă politică legată de desemnarea unui candidat pentru funcția de premier nu duce, prin ea însăși, la suspendarea președintelui. (Constituția României)
Desemnarea premierului nu înseamnă învestirea Guvernului
În procedura de formare a Guvernului, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament. Dacă o asemenea majoritate nu există, sunt consultate partidele reprezentate în Parlament.
Candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere asupra programului și listei Guvernului. În această etapă, Eugen Tomac este candidat desemnat, nu prim-ministru învestit. Prin urmare, formula „Guvernul Tomac” descrie o eventualitate politică, nu un executiv deja instalat. (Constituția României)
Parlamentul poate aproba sau respinge programul și lista miniștrilor. Fără votul de încredere, Guvernul propus nu este învestit. Acest vot are un traseu propriu și nu se confundă cu o eventuală inițiativă de suspendare a președintelui.
Un apel politic, nu declanșarea procedurii
În forma prezentată public, solicitarea lui Călin Georgescu este un apel politic adresat parlamentarilor. Ea nu echivalează cu depunerea unei propuneri semnate de cel puțin o treime dintre deputați și senatori și nici cu adoptarea unei hotărâri de suspendare.
Pentru ca suspendarea să intre pe traseul constituțional, trebuie îndeplinite mai multe condiții: formularea unei propuneri motivate, consultarea Curții Constituționale și votul majorității deputaților și senatorilor reuniți în ședință comună.
Astfel, mesajul lui Georgescu mută dezbaterea de la votul de învestitură — programul, lista miniștrilor și existența unei majorități — către legitimitatea președintelui și posibilitatea organizării unor alegeri anticipate. Sunt însă două planuri diferite: unul privește formarea Guvernului, iar celălalt răspunderea constituțională a șefului statului.
Amenda de 200.000 de lei, un episod separat
În relatările despre perioada în care Călin Georgescu și-a transmis mesajul este menționat și episodul amenzii aplicate de Autoritatea Electorală Permanentă. HotNews a relatat că fostul candidat a plătit amenda de 200.000 de lei, primită pentru nereguli privind finanțarea campaniei electorale din 2024. În raportările campaniei, acesta declarase zero lei venituri și zero lei cheltuieli. (HotNews)
G4Media a relatat că AEP a confirmat plata amenzii și că instituția nu verifică sursa banilor folosiți pentru achitarea sancțiunii. Potrivit aceleiași relatări, la acel moment ANAF nu fusese sesizat. (G4Media)
Amenda privește finanțarea campaniei și plata unei sancțiuni electorale. Ea nu dovedește, prin ea însăși, existența unei încălcări constituționale care să poată fundamenta suspendarea președintelui. Legătura dintre cele două teme este una de context politic, nu una juridică automată.
Ce urmează procedural
În plan instituțional, următorul moment relevant pentru formarea Guvernului este votul Parlamentului asupra programului și listei propuse de candidatul desemnat. Până la acordarea votului de încredere, Eugen Tomac rămâne candidat desemnat, iar Guvernul nu este învestit.
Separat, orice inițiativă de suspendare trebuie să respecte pragul de inițiere, să fie motivată, să fie supusă consultării Curții Constituționale și să ajungă la votul majorității deputaților și senatorilor.
Cererea lui Călin Georgescu exprimă o poziție politică față de președinte și față de desemnarea lui Eugen Tomac. Ea nu modifică însă traseul constituțional al niciuneia dintre proceduri: premierul desemnat are nevoie de votul de încredere al Parlamentului, iar suspendarea președintelui presupune o procedură distinctă și temeiuri constituționale.
