Noua creștere a prețurilor la energie poate frâna și mai mult recuperarea salarială. OCDE avertizează că scumpirea energiei se transmite rapid în costurile transportului, producției și alimentelor, reducând valoarea reală a veniturilor chiar și atunci când salariile nominale continuă să crească. (OECD)
Situația este sensibilă mai ales pentru gospodăriile cu venituri mici, care cheltuiesc o proporție mai mare din buget pentru energie, alimente și locuință. Pentru aceste familii, chiar și o inflație moderată poate anula rapid avantajul unei majorări salariale.
Piața muncii rezistă, dar apar semne de slăbire
Raportul OCDE arată că piețele muncii au rămas relativ puternice, însă crearea de noi locuri de muncă încetinește. Organizația estimează pentru statul median din OCDE o creștere a ocupării de numai 0,4% în 2026 și de 0,5% în 2027. (OECD)
În Uniunea Europeană, rata șomajului era de 5,9% în mai 2026, stabilă față de luna precedentă și ușor mai mică decât în mai 2025. Datele sugerează că piața muncii nu traversează o criză generalizată, dar ritmul redus de angajare poate slăbi puterea salariaților de a negocia majorări. (European Commission)
Salariile mici au fost protejate mai bine
Majorările salariilor minime au ajutat angajații cu cele mai mici venituri să reziste mai bine valului inflaționist. OCDE arată că salariile minime reale au evoluat mai favorabil decât veniturile multor alți angajați, deoarece guvernele au intervenit prin indexări și creșteri succesive. (OECD)
La începutul anului 2026, salariile minime brute din Uniunea Europeană variau între 620 de euro în Bulgaria și 2.704 euro în Luxemburg. România avea un salariu minim echivalent cu aproximativ 795 de euro, fiind în grupul statelor cu niveluri sub 1.000 de euro pe lună. Valorile nu sunt ajustate după costul vieții și nu arată direct puterea de cumpărare din fiecare țară. (European Commission)
România rămâne printre economiile cu forță de muncă ieftină
Chiar dacă România nu apare în graficul OCDE, datele Eurostat oferă un indiciu asupra poziției sale în Uniunea Europeană. În 2025, costul mediu al muncii era de 13,6 euro pe oră, al doilea cel mai mic nivel din UE, după Bulgaria. Media europeană ajungea la 34,9 euro pe oră. (European Commission)
Costul muncii nu este identic cu salariul net primit de angajat. Indicatorul include salariile brute și contribuțiile plătite de angajator, dar arată diferența mare care persistă între România și economiile vest-europene.
În primul trimestru din 2026, costurile orare ale muncii au crescut cu 3,6% în Uniunea Europeană, față de aceeași perioadă din 2025. În construcții, avansul a fost de 4,2%, peste cel din industrie și servicii. (European Commission)
De ce o creștere salarială nu garantează un trai mai bun
Un angajat poate primi o majorare de 5%, dar poate pierde putere de cumpărare dacă prețurile cresc cu 7%. În schimb, dacă salariul urcă cu 5%, iar inflația este de 2%, venitul real crește cu aproximativ 3%.
Acesta este motivul pentru care OCDE urmărește salariile reale, nu doar sumele trecute pe fluturașul de salariu. Indicatorul arată cât de multe bunuri și servicii poate cumpăra efectiv un angajat.
Datele pentru perioada 2021–2026 confirmă că inflația din 2022 a produs o ruptură greu de recuperat. Chiar și în state unde veniturile au revenit pe creștere, mai mulți ani de scumpiri au menținut salariile reale sub nivelurile anterioare.
Italia și Spania, printre marile economii rămase în urmă
În Italia, salariile reale erau în primul trimestru din 2026 cu 6,1% sub nivelul din 2021, cel mai mare deficit dintre marile economii OCDE. Creșterea de 1,3% față de anul precedent nu a fost suficientă pentru recuperarea pierderilor acumulate. (OECD)
În Spania, salariile reale au crescut cu 2% într-un an, dar se aflau încă cu aproximativ 2% sub nivelul din primul trimestru al anului 2021. (OECD)
Situația era diferită în Regatul Unit, unde salariile reale depășeau cu aproximativ 3,6% nivelul din 2021, și în Germania, unde avansul cumulat era de numai 0,9%. (OECD)
Următoarele luni vor decide dacă recuperarea continuă
Evoluția veniturilor va depinde de trei factori principali: prețurile energiei, ritmul inflației și capacitatea economiilor de a păstra locurile de muncă.
O nouă accelerare a prețurilor poate reduce rapid câștigurile salariale obținute după 2023. În același timp, o încetinire economică mai puternică poate determina companiile să limiteze angajările și majorările.
Raportul OCDE arată astfel o recuperare incompletă: salariile reale cresc în aproape toate economiile analizate, dar mai lent, iar pentru milioane de angajați puterea de cumpărare rămâne încă sub nivelul de dinaintea exploziei inflației.
