Prima zi de concediu medical nu este plătită în toate statele europene. Unele țări impun chiar trei zile de așteptare, altele rețin o parte din indemnizație, iar în sisteme precum cel german salariul poate fi menținut integral încă de la începutul bolii.
România aplică, din 1 februarie 2026, o regulă intermediară: pentru majoritatea concediilor medicale se scade o singură zi lucrătoare din indemnizație. Măsura este programată să rămână în vigoare până la 31 decembrie 2027, dar include excepții și reguli speciale.
Franța: indemnizația publică începe din ziua a patra
În Franța, salariații au, în general, o perioadă de așteptare de trei zile pentru concediul de boală. Asigurarea publică începe plata indemnizației zilnice din a patra zi, explică portalul oficial Service-Public.fr. (service-public.fr)
Angajatul francez nu pierde însă obligatoriu toți banii pentru primele trei zile. Unele contracte colective, acorduri de companie sau forme de protecție oferite de angajator pot completa veniturile.
Există și situații în care perioada de așteptare nu este aplicată în același mod, inclusiv pentru anumite afecțiuni grave sau cronice și pentru continuarea aceluiași episod medical.
Spania: trei zile fără indemnizație pentru boala obișnuită
Spania aplică una dintre cele mai dure reguli generale. În cazul unei boli obișnuite sau al unui accident produs în afara serviciului, indemnizația legală începe din ziua a patra.
Între zilele 4 și 20 se achită 60% din baza de calcul, iar din ziua 21 procentul crește la 75%, potrivit sistemului oficial spaniol de securitate socială. (Seguridad Social)
Regimul este diferit pentru accidentele de muncă și bolile profesionale, unde dreptul la indemnizație începe mai repede. Contractele colective pot oferi, la rândul lor, condiții mai bune decât minimul legal.
Suedia: nu se pierde simplu prima zi
Suedia nu aplică exact modelul „prima zi neplătită”. Din indemnizația de boală se face o deducere de așteptare, echivalentă cu 20% din plata pentru o săptămână medie.
Angajatorul achită indemnizația în primele 14 zile, după aplicarea acestei rețineri, arată instituția suedeză Försäkringskassan. (Forsakringskassan)
Sistemul a fost conceput astfel încât angajații cu ture lungi sau cu programe neregulate să nu piardă automat plata unei zile întregi, care ar putea valora mult mai mult decât o zi obișnuită de lucru.
Germania: salariul poate continua șase săptămâni
Germania se află la celălalt capăt al comparației. Un angajat care îndeplinește condițiile legale și nu este responsabil pentru propria incapacitate de muncă poate primi în continuare salariul de la angajator pentru o perioadă de până la șase săptămâni.
Informațiile publicate de autoritățile germane arată că mecanismul de continuare a salariului este valabil, în mod obișnuit, după îndeplinirea perioadei minime de angajare. (Bundesagentur für Arbeit)
Dacă incapacitatea de muncă durează mai mult, poate interveni indemnizația asigurării de sănătate, calculată la un nivel inferior salariului integral.
Polonia: plata începe fără o zi generală de așteptare
În Polonia, angajatorul suportă indemnizația pentru primele 33 de zile de incapacitate dintr-un an calendaristic. Pentru angajații care au trecut de 50 de ani, această perioadă este de 14 zile, după care plata este preluată de sistemul de asigurări sociale.
Indemnizația pentru boala obișnuită este, de regulă, de 80% din baza de calcul și nu există o primă zi generală neplătită comparabilă cu cea introdusă în România, potrivit instituției poloneze ZUS. (ZUS)
România scade o zi din indemnizație
În România, pentru certificatele de concediu medical eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, indemnizațiile vizate de lege se calculează prin diminuarea cu o zi.
Potrivit OUG nr. 91/2025, angajatorul suportă, în cazul incapacității temporare de muncă, plata începând din a doua zi și până în a șasea zi, după care cheltuiala este preluată conform regulilor sistemului de sănătate. (Portal Legislativ)
Un concediu medical de cinci zile lucrătoare pentru o boală obișnuită va fi astfel indemnizat pentru patru zile. Persoana rămâne însă în concediu și în prima zi, fiind absentă justificat de la serviciu.
Nu se scade câte o zi la fiecare prelungire
Regula a fost corectată pentru situațiile în care același episod medical este acoperit prin mai multe certificate succesive.
Dacă un concediu este acordat fără întrerupere, diminuarea se aplică o singură dată, la certificatul inițial. Certificatele eliberate „în continuare” nu pierd fiecare câte o nouă zi, conform Legii nr. 64/2026. (Portal Legislativ)
De exemplu, un angajat primește inițial cinci zile pentru o afecțiune, apoi încă cinci zile fără întrerupere. Din total se scade o singură zi lucrătoare, nu două.
Ce se întâmplă în cazul unui accident
Pentru accidentele din afara muncii, precum o cădere acasă, o accidentare sportivă sau un accident rutier fără legătură cu serviciul, se aplică în principiu regula generală. Dacă persoana primește un concediu medical obișnuit, prima zi nu este indemnizată.
Accidentele de muncă și bolile profesionale au un regim juridic distinct. Încadrarea trebuie stabilită oficial în urma cercetării evenimentului, iar drepturile nu se acordă doar pentru că accidentul s-a produs în apropierea locului de muncă sau în timpul programului declarat.
În cazul unei internări, contează tipul certificatului medical și perioada pentru care este emis. Nu orice vizită la spital transformă automat întregul concediu într-o situație exceptată.
De ce a introdus România măsura
Guvernul a justificat modificarea prin necesitatea reducerii concediilor medicale considerate nejustificate și a presiunii financiare asupra sistemului public.
Aceeași ordonanță a extins posibilitatea controalelor privind legalitatea și temeinicia certificatelor, inclusiv prin verificarea documentelor medicale și a concordanței dintre diagnostic, durată și recomandările medicului. (Portal Legislativ)
Măsura a provocat însă critici din partea pacienților și a reprezentanților salariaților, care au argumentat că sancțiunea financiară îi afectează și pe oamenii care lipsesc justificat.
Diferența reală nu stă doar în numărul zilelor
La prima vedere, România pare mai permisivă decât Franța sau Spania, unde sistemul public poate începe plata abia din a patra zi. Comparația nu este însă completă fără procentul indemnizației și fără eventualele completări oferite prin contracte colective.
Un angajat francez poate beneficia de acoperirea zilelor de așteptare prin angajator, în timp ce un salariat german poate primi salariul integral timp de până la șase săptămâni. În Suedia, pierderea este calculată proporțional, nu ca o zi fixă, iar în Polonia plata poate începe din prima zi.
România nu este singura țară europeană care limitează indemnizația la începutul concediului medical, dar modelul aplicat de fiecare stat diferă radical prin procente, excepții și obligațiile angajatorilor.
