Euro ar fi putut ajunge la 4,4 lei dacă BNR nu ar fi intervenit pe piața valutară în ultimii ani, susține guvernatorul Mugur Isărescu. Valoarea este un scenariu contrafactual, nu un curs care poate fi verificat retrospectiv ca fapt cert.
Ce a spus Mugur Isărescu despre intervențiile BNR
Guvernatorul BNR a respins ideea că banca centrală ar fi menținut artificial cursul leului prin vânzări masive de valută. Potrivit explicației sale, BNR a cumpărat valută, iar operațiunile au contribuit la majorarea rezervelor internaționale. (AGERPRES)
Isărescu a mai afirmat că intervențiile BNR au fost mult mai mici decât în anul precedent. Declarația indică o reducere a amplorii operațiunilor, dar nu permite, de una singură, calcularea efectului exact asupra cursului.
În evoluția leului pot conta mai multe tipuri de fluxuri, inclusiv cele comerciale și financiare. De aceea, scenariul de 4,4 lei trebuie tratat ca o estimare contrafactuală prezentată de guvernator, nu ca o valoare demonstrată printr-o comparație directă între două cursuri observate.
Cine ar fi câștigat de pe urma unui euro la 4,4 lei
Un euro mai ieftin ar fi redus, în lei, costul obligațiilor exprimate în moneda europeană. Beneficiul ar fi putut fi resimțit de persoanele și companiile care obțin venituri în lei, dar plătesc rate, chirii sau alte sume stabilite în euro.
Și importatorii ar fi putut cumpăra valută la un cost mai mic în lei. În funcție de deciziile comerciale ale firmelor, avantajul ar fi putut ajunge la consumatori prin prețuri mai mici sau ar fi putut rămâne, parțial, în marjele companiilor.
Aceste efecte sunt posibile, nu automate. Prețul final depinde și de costurile interne, de concurență, de contractele comerciale și de modul în care firmele transferă variația cursului către clienți.
De ce aprecierea leului ar fi avut și costuri
Pentru exportatori, un curs de 4,4 lei pentru un euro ar fi însemnat mai puțini lei pentru aceeași sumă încasată în moneda europeană. Efectul ar fi fost relevant mai ales pentru companiile cu venituri în euro și costuri importante în lei.
În același timp, importurile ar fi devenit relativ mai accesibile în lei. Acest lucru ar fi putut intensifica presiunea concurențială asupra producătorilor locali și ar fi putut influența dezechilibrul comercial, însă amploarea efectului ar fi depins de volumele importate, de cerere și de reacția firmelor.
Prin urmare, un leu mai puternic nu poate fi evaluat doar prin prisma ratelor sau a prețului produselor importate. Ar fi favorizat debitorii și cumpărătorii expuși la euro, dar ar fi redus valoarea în lei a veniturilor obținute de exportatori.
Ce arată creșterea rezervelor internaționale
Isărescu a precizat că rezervele internaționale ale României au crescut cu aproximativ 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani. Afirmația a fost folosită pentru a contrazice scenariul în care BNR ar fi vândut masiv valută pentru a apăra un anumit nivel al cursului. (AGERPRES)
În acest context, „rezervele internaționale” reprezintă indicatorul invocat în declarația guvernatorului. Creșterea lor poate fi compatibilă cu operațiuni de cumpărare de valută, dar nivelul total al rezervelor nu măsoară singur amploarea intervențiilor și nu stabilește automat efectul fiecărei operațiuni asupra cursului.
Legătura economică este, în principiu, următoarea: cumpărarea de valută de către banca centrală mărește cererea de euro și poate limita aprecierea prea rapidă a leului. Totuși, cursul rezultat pe piață este influențat și de cererea și oferta venite din economie.
Inflația rămâne factorul decisiv pentru evoluția prețurilor
Discuția despre curs are loc într-un moment în care BNR și-a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 5,5%, de la estimarea anterioară de 3,9%. Pentru finalul anului 2027, banca centrală anticipează o inflație de 2,9%. (AGERPRES)
Un curs stabil poate reduce variațiile costurilor pentru importuri și pentru companiile care au contracte în euro. Nu poate însă elimina, de unul singur, presiunile interne asupra prețurilor. Inflația este influențată și de cererea din economie, de costurile firmelor și de măsurile economice adoptate.
Astfel, scenariul unui euro la 4,4 lei descrie un posibil câștig pentru debitorii în euro și pentru importatori, dar și o presiune asupra exportatorilor. Evaluarea efectelor depinde de perioada analizată și de felul în care cursul s-ar fi transmis în prețuri, venituri și costuri.
