Diana Șoacă i-a spus lui Vladimir Putin că românii nu urăsc Rusia și admiră poporul rus, în timpul unei întâlniri desfășurate la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Europarlamentara a criticat poziția oficială a României și a Uniunii Europene față de Moscova, iar președintele rus a răspuns evocând respectul pentru poporul român și dorința de îmbunătățire a relațiilor bilaterale.
Ce i-a transmis Diana Șoșoacă lui Vladimir Putin
În dialogul purtat la forum, Diana Șoșoacă a susținut că mesajele oficiale transmise de București despre Rusia nu reflectă, în opinia sa, toate atitudinile existente în societatea română.
„Românii nu vă urăsc. Admirăm întregul popor rus”, i-a spus europarlamentara lui Vladimir Putin.
Declarația reprezintă poziția exprimată de Diana Șoșoacă în cadrul întâlnirii și nu constituie o măsurare a opiniei publice din România. În dialog nu a fost prezentat un sondaj sau un alt indicator care să demonstreze că afirmația se aplică majorității populației.
Europarlamentara a criticat, de asemenea, politica externă a Uniunii Europene și atitudinea autorităților române față de Moscova. Mesajul este în linie cu pozițiile publice exprimate de Șoșoacă în ultimii ani, inclusiv criticile sale la adresa NATO, a Uniunii Europene și a sprijinului acordat Ucrainei.
Răspunsul lui Vladimir Putin despre România
Vladimir Putin a răspuns într-un ton conciliant și a făcut distincția între deciziile politice ale guvernelor și relațiile dintre popoare.
Liderul rus a afirmat că respectă poporul român și că își dorește îmbunătățirea relațiilor dintre Rusia și România. Replica a venit într-un moment în care contactele politice dintre București și Moscova sunt puternic limitate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
Schimbul de replici a atras atenția tocmai prin contrastul dintre poziția oficială a României față de Moscova și mesajul transmis de o europarlamentară română în cadrul unei întâlniri directe cu președintele rus.
De ce participarea Dianei Șoșoacă a fost controversată
Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg are și o dimensiune politică, nu doar economică, fiind folosit pentru promovarea mesajelor Kremlinului privind relațiile internaționale și direcția Rusiei.
În acest cadru, participarea Dianei Șoșoacă a fost asociată cu pozițiile sale favorabile reluării dialogului dintre București și Moscova. Pentru susținătorii săi, discuția cu Vladimir Putin poate fi prezentată drept un gest de deschidere și o pledoarie pentru refacerea relațiilor bilaterale.
În schimb, criticii pot interpreta mesajul ca pe o apropiere de narațiunea potrivit căreia diferența dintre guvernele occidentale și populațiile statelor europene ar fi mai importantă decât pozițiile oficiale ale acestora. Această interpretare nu schimbă însă faptul că afirmația despre sentimentele românilor îi aparține Dianei Șoșoacă.
Contextul relațiilor dintre România și Rusia
Dialogul a avut loc pe fondul deteriorării accentuate a relațiilor dintre România și Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei. Bucureștiul sprijină Ucraina și condamnă agresiunea rusă, în timp ce Moscova critică politica de securitate a României, apartenența țării la NATO și sprijinul acordat Kievului.
În aceste condiții, afirmația Dianei Șoșoacă despre presupusa admirație a românilor pentru poporul rus trebuie separată de poziția oficială a statului român și de datele privind opinia publică. Ea exprimă direcția politică susținută de europarlamentară: reluarea dialogului cu Moscova și contestarea abordării adoptate de România și Uniunea Europeană.
Răspunsul lui Vladimir Putin despre respectul pentru români a oferit, la rândul său, cadrul pentru un mesaj diplomatic favorabil relațiilor dintre cele două popoare, fără să anunțe însă modificări concrete în politica bilaterală dintre București și Moscova.
