România avea 3,66 milioane de persoane cu vârsta sub 18 ani la 1 ianuarie 2026, cu aproape 887.000 mai puține decât la 1 ianuarie 2006. Scăderea de aproape 20% arată reducerea bazei demografice din care se formează, succesiv, populația școlară și viitoarea forță de muncă.
Populația sub 18 ani, comparată la două date fixe
Datele INS prezentate de G4Media.ro compară aceeași categorie de vârstă la două momente aflate la exact 20 de ani distanță: 1 ianuarie 2006 și 1 ianuarie 2026.
La începutul anului 2026, în România erau 3,66 milioane de persoane sub 18 ani. Diferența față de începutul perioadei de comparație este de aproape 887.000 de persoane, ceea ce înseamnă o diminuare de aproximativ o cincime.
Indicatorul se referă la populația minoră existentă la o anumită dată, nu la numărul de copii născuți într-un singur an. Populația sub 18 ani reunește mai multe generații, în timp ce numărul nașterilor măsoară dimensiunea unei singure cohorte anuale.
Nașterile din 2025, comparate cu nivelul din 1990
În 2025, în România au fost raportate aproximativ 145.000 de nașteri. HotNews.ro a descris acest nivel drept cel mai scăzut din ultimii aproape 100 de ani, formulare care trebuie atribuită sursei și citită în cadrul seriei statistice folosite.
Prin comparație, în 1990 au fost înregistrate peste 314.000 de nașteri. Valoarea din 2025 este prezentată ca aproximativă, iar cea pentru 1990 ca număr de nașteri înregistrate; de aceea, comparația indică amploarea declinului, dar trebuie raportată la definițiile și seria statistică utilizate.
| Indicator | Valoare | Ce măsoară |
|---|---|---|
| Populația sub 18 ani la 1 ianuarie 2026 | 3,66 milioane | Totalul persoanelor minore la data de referință |
| Diferența față de 1 ianuarie 2006 | −887.000 de persoane | Schimbarea populației sub 18 ani în 20 de ani |
| Nașteri raportate în 2025 | Aproximativ 145.000 | Dimensiunea unei generații anuale |
| Nașteri înregistrate în 1990 | Peste 314.000 | Dimensiunea unei generații anuale în anul de comparație |
Diferența dintre cei doi indicatori este esențială pentru interpretare: numărul anual al nașterilor nu poate fi folosit ca echivalent al populației sub 18 ani. Totuși, menținerea unui nivel redus al natalității contribuie, în timp, la formarea unor generații mai mici.
Declinul se transmite succesiv către mai multe generații
Reducerea populației de copii nu este efectul unui singur an. După 1990, România a traversat o perioadă îndelungată de natalitate mai scăzută, în contextul migrației, al incertitudinii economice, al amânării maternității și al costurilor asociate creșterii copiilor.
Acești factori descriu evoluția demografică, fără să indice o cauză unică. Consecința măsurabilă este diminuarea succesivă a cohortelor care ajung la grădiniță, la școală, în învățământul superior și, ulterior, pe piața muncii.
Diferențele dintre județe complică planificarea serviciilor publice
În 2025, județele Tulcea, Mehedinți și Caraș-Severin au înregistrat fiecare mai puțin de 1.500 de nașteri, potrivit informațiilor prezentate de HotNews.ro.
Aceste valori județene arată că declinul demografic nu se manifestă identic în toate zonele țării. Pentru administrațiile locale, numărul de nașteri și dimensiunea generațiilor următoare sunt relevante în planificarea creșelor, grădinițelor, școlilor și serviciilor medicale pentru copii.
În același timp, zonele urbane mari și localitățile din jurul lor pot concentra mai multe familii tinere, prin accesul la locuri de muncă și servicii. Rezultatul este o distribuție teritorială neuniformă: unele comunități se confruntă cu reducerea efectivelor de copii, în timp ce altele pot avea nevoie de capacități suplimentare.
Ce efecte are reducerea populației de copii
Primul domeniu afectat este educația. Un număr mai mic de copii poate duce, în timp, la mai puține clase și la reorganizarea rețelei școlare, cu efecte asupra necesarului de personal și asupra modului în care sunt utilizate clădirile școlare. Datele despre populația școlară prezentate de Edupedu.ro ilustrează această presiune asupra planificării educaționale.
Impactul nu se oprește la învățământul preuniversitar. Generațiile mai mici ajung ulterior în universități și pe piața muncii, ceea ce poate modifica numărul de studenți și dimensiunea cohortelor care intră în activitate.
Pe termen lung, schimbarea demografică influențează și raportul dintre populația activă și cea vârstnică. Cifra de la 1 ianuarie 2026 nu este, singură, o prognoză pentru economie sau pentru sistemul de pensii, dar indică dimensiunea redusă a generațiilor care vor urma traseul educațional și profesional în anii următori.
💡WoW Pulse | De ce nu trebuie confundate populația minoră și natalitatea?
Populația sub 18 ani este un indicator de stoc: arată câți minori se află în categoria respectivă la o dată precisă. Numărul nașterilor este un indicator anual de flux: arată câți copii s-au născut într-un anumit an. Diferența explică de ce 3,66 milioane de minori și aproximativ 145.000 de nașteri nu descriu același fenomen, chiar dacă împreună oferă o imagine mai clară asupra schimbării demografice.
