Președintele Nicușor Dan continuă joi, 21 mai 2026, consultările de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui nou Guvern. La discuții sunt așteptați reprezentanții grupurilor parlamentare Uniți pentru România și PACE – Întâi România, precum și parlamentarii neafiliați. Întâlnirile au loc după ce negocierile dintre principalele formațiuni politice nu au dus, până în acest moment, la o formulă comună de guvernare.
Miza este identificarea unei majorități parlamentare care să poată susține un nou Executiv. Consultările prezidențiale nu înseamnă formarea Guvernului, ci reprezintă etapa în care sunt evaluate variantele politice și sprijinul parlamentar necesar desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru.
Calendarul consultărilor de la Cotroceni
Potrivit calendarului anunțat public, Administrația Prezidențială a programat joi trei întâlniri, fiecare cu durata de o oră (AGERPRES):
- 09:00: grupul parlamentar Uniți pentru România;
- 10:00: grupul parlamentar PACE – Întâi România;
- 11:00: parlamentarii neafiliați.
Runda este dedicată unor grupuri și aleși care nu se află în centrul negocierilor dintre formațiunile parlamentare mari. Într-o configurație politică fără un acord clar între principalele partide, poziția lor poate deveni relevantă pentru susținerea unei formule de guvernare.
Întrebarea decisivă pentru partide: ce majoritate pot construi
Consultările au loc după o primă rundă de discuții cu partidele parlamentare, desfășurată pe parcursul a aproximativ șapte ore. Întrebarea adresată liderilor politici a fost: „Care este majoritatea pe care o propuneți?” (Digi24).
Întrebarea mută discuția de la numele posibilului premier la capacitatea acestuia de a forma un Executiv și de a obține votul de încredere al Parlamentului. După desemnare, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să alcătuiască Guvernul și să solicite învestitura.
Prin urmare, o eventuală înțelegere politică trebuie să acopere atât componența Guvernului, cât și susținerea sa în Parlament. Voturile grupurilor mai mici și ale parlamentarilor neafiliați pot conta în cazul în care partidele care negociază nu formează singure o majoritate.
Ce poziții au fost anunțate după prima rundă
Prima rundă nu a dus la o soluție acceptată de toate formațiunile importante. PSD a transmis că nu dorește o majoritate alături de AUR și că nu îl mai susține pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru.
PNL și USR au participat la discuții cu propriile condiții, iar UDMR a avertizat că un Guvern minoritar nu ar putea rezista mult timp, potrivit relatărilor despre negocieri (Mediafax).
Pozițiile anunțate arată că negocierile vizează mai mult decât distribuirea portofoliilor ministeriale. Sunt în discuție susținerea premierului desemnat, votul de învestitură și capacitatea viitoarei majorități de a sprijini proiectele Guvernului după instalarea sa.
De ce sunt importante grupurile mici și parlamentarii neafiliați
Uniți pentru România, PACE – Întâi România și parlamentarii neafiliați pot deveni relevanți în calculul politic al formării unei majorități, mai ales dacă principalele partide nu ajung la un acord complet.
Greutatea lor în negocieri depinde de numărul de voturi pe care îl pot mobiliza și de condițiile în care ar susține un nou Executiv. Consultările de joi pot clarifica dacă există disponibilitate pentru sprijin parlamentar și dacă aceasta ar putea fi transformată într-un vot efectiv la învestitură.
Ce urmează după consultări
Consultările reprezintă o etapă de evaluare politică, nu momentul final al formării Guvernului. După conturarea unei soluții, președintele poate desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru.
Candidatul desemnat va trebui să formeze echipa guvernamentală, să prezinte programul de guvernare și să ceară votul de încredere al Parlamentului. Până la acel moment, negocierile rămân deschise, iar participarea la consultări nu echivalează cu susținerea automată a unei anumite formule de guvernare.
