Clujul, campion la încasarea amenzilor rutiere

Cluj-Napoca și Oradea depășesc 80% la colectarea amenzilor rutiere, peste media raportată în 2025, în timp ce alte mari orașe cumulează restanțe de zeci de milioane de lei.

ACTUALITATE
Publicat: 11 iulie 2026 la 09:30
Actualizat: 2 octombrie 2026 la 12:12
Clujul, campion la încasarea amenzilor rutiere

Cluj-Napoca și Oradea au raportat cele mai ridicate rate de achitare a amenzilor rutiere dintre cele 20 de municipii analizate, cu peste 80% dintre sancțiuni plătite. Craiova și Râmnicu Vâlcea au înregistrat câte 16%. În același timp, restanțele pentru amenzile rutiere aferente anului 2025 au ajuns la aproximativ 48 de milioane de lei.

Datele arată că plata sancțiunilor recente și recuperarea datoriilor acumulate în timp sunt două probleme diferite. Procentul de achitare se referă la proporția amenzilor plătite, în timp ce restanțele sunt exprimate în lei și depind de numărul sancțiunilor, valoarea lor și vechimea creanțelor.

Ce arată rata de achitare din 2025

Pentru cele 20 de municipii reședință de județ incluse în centralizare, rata medie de achitare a amenzilor rutiere aferente anului 2025 a fost de 63,2%.

Indicatorul exprimă ponderea sancțiunilor achitate în totalul sancțiunilor luate în calcul, nu procentul din valoarea financiară totală recuperată. Prin urmare, rata nu poate fi folosită singură pentru a stabili ce administrație a încasat cei mai mulți bani.

Două municipii pot avea aceeași rată de achitare, dar sume colectate diferite, dacă numărul amenzilor sau valoarea medie a sancțiunilor diferă. În plus, rata aferentă anului 2025 nu măsoară cât din datoriile istorice a fost recuperat.

Cluj-Napoca și Oradea au depășit pragul de 80%

Cluj-Napoca și Oradea se află în grupul municipiilor cu cele mai bune rezultate raportate pentru plata amenzilor rutiere din 2025. În ambele orașe, peste 80% dintre sancțiunile incluse în centralizare au fost achitate.

Procentul indică o frecvență ridicată a plăților, dar nu stabilește valoarea totală încasată. Pentru o comparație financiară ar fi necesare, în același cadru, numărul sancțiunilor, valoarea totală a amenzilor și suma efectiv recuperată.

La polul opus, Craiova și Râmnicu Vâlcea au raportat o rată de achitare de 16%. Diferența față de municipiile care au trecut de 80% depășește 64 de puncte procentuale, ceea ce arată variații importante între administrațiile locale. (Stiripesurse)

Restanțele pentru amenzile din 2025: aproximativ 48 de milioane de lei

Centralizarea indică restanțe de aproximativ 48 de milioane de lei pentru amenzile rutiere aplicate în anul 2025, la nivelul celor 20 de municipii analizate. Cele mai mari valori menționate sunt:

Municipiu Restanțe pentru amenzi din 2025
Timișoara 21 de milioane de lei
Buzău 11,6 milioane de lei
Craiova 3 milioane de lei

Suma de 48 de milioane de lei se referă la sancțiunile aferente anului 2025 și nu trebuie confundată cu totalul tuturor creanțelor aflate în evidențele primăriilor.

Datoriile istorice ridică totalul la aproximativ 144 de milioane de lei

Atunci când sunt incluse și amenzile neachitate din anii anteriori, totalul datoriilor menționat pentru cele 20 de primării ajungea la aproximativ 144 de milioane de lei. Această valoare include creanțe istorice, nu reprezintă un total separat care trebuie adăugat automat la cele 48 de milioane de lei.

Diferența dintre cele două valori evidențiază ponderea restanțelor mai vechi. Ea nu permite, însă, un clasament financiar complet între municipii, deoarece indicatorii provin din categorii temporale diferite și nu descriu aceeași etapă a procesului de recuperare. (Stiripesurse)

Unele amenzi au rămas neachitate de peste două decenii

În evidențele unor primării apar sancțiuni rutiere neachitate care datează de la începutul anilor 2000. Vechimea acestor creanțe arată că recuperarea datoriilor nu se limitează la sancțiunile recente.

  • Focșani: cea mai veche amendă menționată datează din anul 2000;
  • Craiova și Deva: apar restanțe din anul 2002;
  • Sibiu: sunt menționate amenzi neachitate din anul 2003;
  • Târgoviște: apar sancțiuni restante din anul 2005.

O amendă veche nu reprezintă automat cea mai mare datorie din evidența unui municipiu. Ea indică însă faptul că o parte a creanțelor poate rămâne înregistrată ani sau chiar decenii, în paralel cu sancțiunile aplicate și plătite în anii recenți. (Digi24)

Cum trebuie interpretate cele trei tipuri de date

Indicator Ce măsoară
Rata de achitare Proporția sancțiunilor plătite din totalul sancțiunilor luate în calcul
Restanțele din 2025 Valoarea în lei a amenzilor aplicate în 2025 și neachitate
Totalul datoriilor Restanțele din 2025 împreună cu creanțele provenite din anii anteriori

Cele trei valori descriu aspecte diferite ale colectării amenzilor. O rată ridicată nu înseamnă automat cea mai mare sumă încasată, iar un procent redus nu stabilește singur valoarea totală a datoriilor. Pentru o comparație financiară completă ar trebui analizate împreună numărul sancțiunilor, valoarea acestora, plățile efectuate și vechimea creanțelor.

Surse