Cluj: 4,6 studenți pentru fiecare loc în cămin

Cluj-Napoca are 70.617 studenți și o capacitate de cazare de aproximativ 15.500 de locuri în cămine publice și private, potrivit unei analize publicate miercuri, 23 septembrie 2026, de Cushman & Wakefield Echinox. Doar 21,9% din populația studențească a orașului ar putea fi acoperită de capacitatea existentă, iar raportul este de aproximativ 4,6 studenți pentru fiecare loc. Indicatorul arată însă dimensiunea infrastructurii de cazare în raport cu numărul total de studenți, nu că fiecare student fără loc în cămin caută automat o chirie.

Cluj-Napoca: 70.617 studenți și circa 15.500 de locuri

Analiza Cushman & Wakefield Echinox arată amploarea diferenței dintre populația universitară a Clujului și capacitatea căminelor.

Din cele aproximativ 15.500 de locuri identificate în Cluj-Napoca, 14.800 sunt în cămine publice, iar alte circa 700 sunt în cămine private. Rezultă o rată de acoperire de 21,9%.

Cu alte cuvinte, capacitatea existentă echivalează cu aproximativ un loc la 4,6 studenți.

Această comparație nu reprezintă însă numărul efectiv al cererilor de cazare. O parte dintre studenți locuiesc deja în Cluj-Napoca sau în zona metropolitană, alții aleg să închirieze apartamente ori camere sau folosesc alte forme de locuire.

💡 WoW Pulse | Ce înseamnă rata de acoperire de 21,9%?
Procentul compară numărul locurilor identificate în căminele publice și private cu întreaga populație studențească din Cluj-Napoca. El măsoară capacitatea de cazare existentă, nu procentul studenților care au solicitat un loc și au fost respinși.

Câtă presiune ajunge astfel pe piața chiriilor?

Diferența dintre numărul studenților și capacitatea căminelor este importantă pentru piața locuințelor, mai ales înaintea începerii anului universitar. Dar transformarea automată a celor fără loc în cămin în potențiali chiriași ar supraestima cererea reală.

Chiriile sunt doar una dintre alternative. Tocmai de aceea, Cushman & Wakefield Echinox avertizează că raportul dintre studenți și locurile de cazare reprezintă doar o parte din imaginea unei piețe universitare.

Pentru evaluarea unei piețe contează și standardul căminelor existente, nivelul chiriilor, localizarea, accesul la transport, serviciile oferite și alternativele de locuire, potrivit companiei.

În cazul Clujului, cifrele capătă însă o relevanță suplimentară prin dimensiunea populației universitare: 70.617 studenți, al doilea cel mai mare număr dintre cele patru centre analizate, după București.

Clujul are o acoperire mai bună decât Bucureștiul, dar sub Iași și Timișoara

Analiza compară București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, care însumează peste 361.000 de studenți, adică aproximativ 62% din populația studențească a României.

Cele patru orașe oferă împreună aproximativ 80.000 de locuri de cazare, ceea ce corespunde unei rate medii de acoperire de circa 22%.

Diferențele dintre centrele universitare sunt însă vizibile:

Centru universitar	Studenți	Locuri de cazare	Rata de acoperire
Iași	57.004	~16.500	28,9%
Timișoara	45.749	~10.700	23,5%
Cluj-Napoca	70.617	~15.500	21,9%
București	187.677	~37.000	19,7%

Cluj-Napoca se situează astfel peste București la ponderea locurilor disponibile raportată la populația studențească, dar sub Iași și Timișoara.

Bucureștiul are cea mai mare capacitate în cifre absolute, însă și aproape 188.000 de studenți, ceea ce reduce rata de acoperire.

Căminele private au încă o pondere redusă

O altă diferență importantă este cine asigură cazarea. La nivelul celor patru centre universitare, aproximativ 94% dintre locurile identificate sunt în cămine publice, iar numai 6% provin din proiecte private.

În Cluj-Napoca, diferența este și mai evidentă: aproximativ 14.800 de locuri sunt publice și doar circa 700 private.

Bucureștiul concentrează, în schimb, aproape 90% dintre locurile private cuantificate în cele patru orașe analizate.

Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox, arată că aceste diferențe obligă la o analiză separată a fiecărui centru universitar. O capacitate publică mai mare nu înseamnă automat că nu există cerere pentru cămine private cu alte standarde și servicii.

Clujul, între cămine și piața rezidențială

Pentru Cluj-Napoca, principala informație a analizei nu este că peste 55.000 de studenți ar avea nevoie de chirie. O asemenea concluzie nu poate fi obținută prin simpla scădere a locurilor din cămine din numărul total al studenților.

Cifra relevantă este alta: infrastructura publică și privată identificată poate oferi simultan locuri pentru aproximativ 22 din fiecare 100 de studenți ai orașului.

Restul populației universitare se distribuie între mai multe forme de locuire, de la apartamente și camere închiriate până la locuința proprie sau a familiei și navetă.

Raportul devine astfel un indicator al dimensiunii infrastructurii universitare de cazare și, în același timp, un reper pentru piața imobiliară a unui oraș în care zeci de mii de studenți trebuie să își rezolve anual problema locuirii.