Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
CCR: Parlamentul trebuie să refacă conducerile TVR și Radio România. Ce se întâmplă cu Săftoiu și Schwartz
Parlamentul trebuie să refacă numirile din conducerile Televiziunii Române și Radio România după ce Curtea Constituțională a stabilit că repartizarea celor opt locuri rezervate grupurilor parlamentare în fiecare Consiliu de Administrație nu a respectat ponderea politică din Legislativ.
Deciziile CCR îi afectează și pe actualii președinți-directori generali, Adriana Săftoiu și Robert Cristian Schwartz, însă efectele juridice prevăzute de Curte sunt legate de publicarea deciziilor în Monitorul Oficial.
Este vorba despre Decizia nr. 394 din 29 aprilie 2026, privind Hotărârea Parlamentului nr. 45/2025 referitoare la conducerea Societății Române de Televiziune, și Decizia nr. 395 din aceeași zi, privind Hotărârea Parlamentului nr. 46/2025 referitoare la Societatea Română de Radiodifuziune.
Curtea a făcut publice motivările după mai bine de patru luni de la pronunțarea soluțiilor.
CCR: cele opt locuri politice nu au fost împărțite conform legii
Problema nu privește activitatea editorială a TVR sau Radio România și nici conduita individuală a membrilor celor două consilii.
CCR a analizat modul în care Parlamentul a aplicat Legea nr. 41/1994, care reglementează organizarea și funcționarea celor două servicii publice.
Legea prevede că opt dintre locurile din fiecare Consiliu de Administrație sunt ocupate prin propunerile grupurilor parlamentare, iar desemnarea trebuie să respecte atât configurația politică, cât și ponderea acestora în Parlament.
Curtea a constatat că această regulă nu a fost respectată la numirile făcute pe 18 noiembrie 2025.
În cazul Radio România, CCR arată explicit că Hotărârea Parlamentului nr. 46/2025 este neconstituțională în ceea ce privește candidații desemnați de grupurile parlamentare. Aceeași soluție a fost pronunțată pentru Hotărârea nr. 45/2025 privind TVR.
Cum arăta ponderea partidelor la momentul numirilor
CCR a calculat configurația politică existentă la 18 noiembrie 2025, când Parlamentul a votat noile consilii.
Din totalul de 463 de deputați și senatori, Curtea consemnează următoarele ponderi:
Grup parlamentar | Membri | Pondere |
|---|---|---|
PSD | 129 | 27,8% |
AUR | 90 | 19,4% |
PNL | 73 | 15,7% |
USR | 59 | 12,7% |
UDMR | 32 | 6,9% |
Minorități naționale | 17 | 3,6% |
SOS România | 15 | 3,2% |
POT | 14 | 3,02% |
PACE – Întâi România | 12 | 2,5% |
Neafiliați | 22 | 4,7% |
Curtea a observat că, dintre cele opt locuri politice, grupuri parlamentare cu ponderi semnificativ diferite ajunseseră să primească același număr de reprezentanți.
CCR a considerat că o asemenea distribuție nu respectă criteriul impus de Legea nr. 41/1994. Sesizările au fost formulate de grupurile parlamentare AUR și au fost admise cu majoritate de voturi.
De ce este afectată și Adriana Săftoiu
Cazul Adrianei Săftoiu necesită o distincție importantă.
TVR o prezintă oficial pe Ana Adriana Săftoiu drept membru al Consiliului de Administrație desemnat din partea Guvernului României, nu ca unul dintre cei opt reprezentanți ai grupurilor parlamentare.
Prin urmare, CCR nu o tratează pe Săftoiu pur și simplu ca pe unul dintre membrii politici declarați neconstituțional desemnați.
Efectul asupra funcției sale de președinte-director general vine din faptul că Parlamentul a făcut această numire în considerarea componenței Consiliului de Administrație constituit prin Hotărârea nr. 45/2025.
Curtea stabilește în motivare că, odată cu producerea efectelor deciziei sale, actul de numire a președintelui Consiliului de Administrație, făcut în baza acelei componențe, își încetează efectele juridice.
Parlamentul va trebui astfel să facă o nouă numire a președintelui dintre persoanele care vor alcătui Consiliul după refacerea procedurii.
💡 WoW Pulse | Săftoiu nu este „demisă” disciplinar
Efectul asupra funcției de președinte-director general vine din faptul că numirea sa a fost făcută de Parlament pornind de la componența actualului Consiliu de Administrație, declarată neconstituțională în partea celor opt desemnări politice.
Aceeași logică se aplică și lui Robert Cristian Schwartz
La Radio România, actualul președinte-director general este Robert Cristian Schwartz.
Situația sa are aceeași consecință asupra funcției de conducere: numirea făcută de Parlament în baza actualului Consiliu de Administrație își încetează efectele juridice în condițiile stabilite de CCR.
Există însă o diferență față de cazul Săftoiu. Schwartz a intrat în Consiliul de Administrație ca nominalizare a USR, deci se află și între membrii proveniți din zona celor opt locuri repartizate grupurilor parlamentare.
Radio România arată că Parlamentul a validat Consiliul pe 18 noiembrie 2025, iar Robert Schwartz a fost ulterior validat ca președinte-director general pe 26 noiembrie 2025, cu 241 de voturi pentru și două împotrivă.
Ce trebuie să facă Parlamentul
Efectul deciziilor nu este acela de a instala automat o nouă conducere.
Parlamentul trebuie să refacă desemnarea celor opt reprezentanți ai grupurilor parlamentare, de data aceasta cu respectarea configurației politice și a ponderii fiecărui grup.
După reconfigurarea consiliilor, trebuie reluată și procedura pentru președinții acestora.
Este relevant deoarece, în sistemul prevăzut de Legea nr. 41/1994, președintele Consiliului de Administrație îndeplinește și funcția de director general.
Așadar, miza celor două decizii CCR depășește cele opt mandate politice: schimbarea componenței pe baza căreia au fost aleși președinții obligă Parlamentul să reia și această etapă a procedurii.
Când produc efecte deciziile CCR
Curtea a pronunțat soluțiile încă din 29 aprilie 2026, însă a legat încetarea efectelor juridice de publicarea deciziilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Comunicatele oficiale ale CCR din aprilie arată că Hotărârile Parlamentului nr. 45/2025 și nr. 46/2025 își încetează efectele, în ceea ce îi privește pe cei opt candidați desemnați de grupurile parlamentare, la această dată.
Aceeași logică este aplicată în motivări actelor de numire a președinților-directori generali.
Prin urmare, formularea juridică exactă nu este că Adriana Săftoiu și Robert Schwartz au fost „demiși” pentru o abatere, ci că actele lor de numire sunt afectate ca efect al deciziilor CCR privind componența consiliilor de administrație.
Ce se întâmplă cu deciziile luate până acum
Hotărârile CCR operează pentru viitor.
Consecința este că neconstituționalitatea componenței nu transformă automat în acte inexistente toate hotărârile adoptate până acum de conducerile TVR și Radio România.
Miza imediată este refacerea desemnărilor afectate și a numirilor președinților-directori generali, nu anularea în bloc a activității administrative desfășurate anterior.
