Castrul Roman Potaissa, deschis oficial la Turda. Emil Boc: „Este al umanității”

Castrul Legiunii a V-a Macedonica de la Potaissa a fost deschis oficial publicului vineri, 11 septembrie 2026, la Turda, după un amplu proces de restaurare și punere în valoare. La eveniment au participat, între alții, președintele Senatului României, Mircea Abrudean, primarul municipiului Turda, Cristian Octavian Matei, primarul Clujului, Emil Boc, europarlamentarul Daniel Buda și președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

Ceremonia a început la ora 10:30, la Porta Praetoria, pe strada Castrului Roman nr. 26, și a inclus prezentarea proiectului, alocuțiuni oficiale și un tur ghidat al sitului. Momentul marchează trecerea Castrului Potaissa de la vizitele organizate la accesul pentru publicul larg.

Situl, care păstrează urmele uneia dintre cele mai importante fortificații militare romane din Dacia, face parte din ansamblul „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, înscris în 2024 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

În discursul susținut la Turda, Emil Boc a insistat asupra acestei dimensiuni universale a monumentului.

„Această reușită nu mai este doar a dumneavoastră, nu este doar a Turzii, nu este a Transilvaniei doar, nu este doar a României, este a umanității”, a declarat Emil Boc.

Mircea Abrudean, Emil Boc și Cristian Matei, la deschiderea Castrului Potaissa

Evenimentul de vineri a reunit reprezentanți ai administrației locale, județene și centrale, dar și specialiști implicați în cercetarea și valorificarea sitului.

Printre oficialii prezenți s-au numărat Mircea Abrudean, președintele Senatului României, Cristian Octavian Matei, primarul municipiului Turda, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Daniel Buda, europarlamentar, și Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Au fost prezenți, de asemenea, specialiști și reprezentanți ai proiectului, între care academicianul Mihai Bărbulescu și profesorul Sorin Nemeti.

Prezența lui Mircea Abrudean la eveniment reiese inclusiv din discursul lui Emil Boc, care și-a început intervenția adresându-se primarului Turzii și președintelui Senatului.

Boc i-a felicitat pe Cristian Matei și pe cei implicați în proiect pentru transformarea sitului într-un obiectiv care poate fi descoperit acum de publicul larg.

Emil Boc: „Aproape 2.000 de ani de istorie alături de noi”

O parte importantă a mesajului primarului Clujului a fost adresată elevilor prezenți la ceremonia de deschidere.

„Sper să vină și elevi din Cluj, din altă parte a județului și din toată lumea, să vedem această minunăție de castru roman reabilitat, să avem aproape 2.000 de ani de istorie alături de noi și sub picioarele noastre”, a spus Emil Boc.

Primarul Clujului a prezentat statutul UNESCO al sitului drept o recunoaștere care scoate Potaissa dintr-un cadru strict local.

„Acest castru roman face parte din patrimoniul UNESCO. Asta înseamnă că face parte din memoria universală a umanității”, a afirmat Boc.

Mesajul său a pus accent și pe responsabilitatea generațiilor actuale de a conserva patrimoniul și de a-l transmite mai departe.

Castrul Potaissa poate fi vizitat de publicul larg

Deschiderea din 11 septembrie schimbă regimul de vizitare al monumentului. Lucrările de restaurare au fost finalizate în 2024, însă, în perioada care a urmat, accesul s-a realizat pentru grupuri organizate. De vineri, situl este deschis oficial publicului larg.

În cadrul proiectului au fost restaurate și puse în valoare mai multe componente ale fortificației, între care clădirea comandamentului, termele, bastioanele și drumurile romane. Au fost amenajate și trasee pentru vizitatori.

Castrul devine astfel un nou obiectiv turistic major pentru Turda, alături de Salina Turda și Muzeul de Istorie, și oferă publicului posibilitatea de a vedea direct vestigiile bazei militare în care a fost cantonată Legiunea a V-a Macedonica.

Pentru piesele arheologice descoperite în castru poate fi vizitat Muzeul de Istorie Turda, de pe strada B.P. Hașdeu nr. 2.

Cât vor costa biletele la Castrul Roman Potaissa

Regulamentul de funcționare, programul de vizitare și tarifele aferente Castrului Legiunii a V-a Macedonica au fost aprobate de Consiliul Local Turda în 2025, înaintea deschiderii sitului către public.

La momentul deschiderii oficiale de vineri, informațiile publicate de organizatori despre eveniment nu prezintă însă o listă actualizată a prețurilor la care biletele vor fi comercializate efectiv după deschiderea pentru publicul larg.

Din acest motiv, tarifele nu trebuie confundate cu vechile taxe ale Muzeului de Istorie Turda sau cu informații turistice mai vechi potrivit cărora accesul în zona castrului era gratuit.

Pentru vizitele ghidate, pagina oficială a Castrului Potaissa indică numărul Muzeului de Istorie Turda, 0264 311 826, programările fiind preluate între orele 08:00 și 16:00.

💡 WoW Pulse | Ce se schimbă din 11 septembrie?
Castrul putea fi vizitat după finalizarea lucrărilor de grupuri organizate, însă deschiderea oficială din 11 septembrie 2026 marchează accesul publicului larg. Vizitatorii pot descoperi acum traseele amenajate printre vestigiile restaurate ale fortificației Legiunii a V-a Macedonica.

Potaissa, unul dintre cele 277 de elemente ale sitului UNESCO

Importanța Castrului Potaissa depășește granițele Turzii. Monumentul este inclus în situl serial „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, intrat în 2024 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Ansamblul cuprinde 277 de componente care documentează sistemul de frontieră al provinciei romane Dacia: fortificații legionare și auxiliare, turnuri, valuri de pământ, tabere temporare și alte construcții asociate.

Frontiera romană din Dacia se întindea pe mai mult de 1.000 de kilometri, iar UNESCO o descrie drept cea mai lungă și mai complexă frontieră terestră a unei foste provincii romane din Europa.

Castrul Potaissa reprezintă una dintre componentele majore ale acestui sistem.

Legiunea a V-a Macedonica și urmele lăsate la Turda

Legiunea a V-a Macedonica a ajuns la Potaissa în secolul al II-lea, iar construirea castrului a transformat zona într-un centru militar de prim rang al Daciei romane.

Fortificația dispunea de structurile necesare funcționării unei mari unități militare: clădiri de comandament, cazărmi, depozite, drumuri și instalații pentru alimentarea cu apă.

Unul dintre elementele spectaculoase ale infrastructurii romane era sistemul de alimentare cu apă. Un apeduct de aproximativ cinci kilometri transporta apa către castru de la izvorul cunoscut în prezent drept „Izvorul Romanilor”. Un al doilea apeduct alimenta orașul Potaissa.

În discursul său, Emil Boc a vorbit despre miile de militari care au trăit în această zonă și despre rolul pe care fortificația îl avea în sistemul defensiv roman.

„Roman, român, România”

Primarul Clujului a legat apoi patrimoniul roman de tema identității românești și de moștenirea latină.

„Roman, român, România. Înțelegeți? Roman, român, România. Deci când vorbim de România, aici ne sunt originile, când vorbim de român, aici ne sunt originile”, a declarat Emil Boc.

Boc a prezentat patrimoniul ca pe o legătură între generații care nu ajung să se întâlnească, dar care își transmit monumentele și memoria.

„Trebuie să ne prețuim și originile noastre. Originea romană, originea daco-romană pe care o avem”, a spus acesta.

De la trecutul roman la viitorul tinerilor în Europa

Ultima parte a discursului lui Emil Boc a mutat accentul de la trecut spre prezent și spre oportunitățile pe care România ar trebui să le ofere noilor generații.

Primarul Clujului le-a spus elevilor prezenți că dezvoltarea locală trebuie să le ofere posibilitatea reală de a alege să își construiască viitorul în România, fără a pierde libertatea de circulație în Europa.

„Tot ce facem este să vă oferim dumneavoastră cât mai multe motive să rămâneți acasă”, le-a transmis Boc.

El a vorbit despre obiectivul unei Turzi prospere, al unui Cluj prosper și al unei Românii în care tinerii să poată găsi oportunități comparabile cu cele disponibile în alte state europene.