Ilie Bolojan atribuie demiterea Guvernului lipsei unei majorități stabile și opoziției față de reformele economice propuse de Executiv. Fostul premier a declarat că măsurile de reducere a cheltuielilor și reorganizarea administrației au generat tensiuni politice, iar Guvernul și-a pierdut sprijinul parlamentar necesar pentru a rămâne în funcție.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat după adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la demiterea Cabinetului. În evaluarea lui Bolojan, costul politic al măsurilor de limitare a cheltuielilor publice a contribuit decisiv la ruperea sprijinului parlamentar. (HotNews)
Reformele și reducerea cheltuielilor au amplificat tensiunile
Potrivit fostului premier, Executivul a încercat să reducă risipa și cheltuielile statului într-un context în care asemenea măsuri afectau interese politice și administrative consolidate.
„Nu poți face reforme fără cost politic”, a declarat Ilie Bolojan.
El a explicat că schimbările propuse au afectat „sistemele construite în ani”, ceea ce ar fi alimentat rezistența politică față de programul Guvernului. Afirmația reprezintă interpretarea lui Bolojan asupra cauzelor care au dus la pierderea majorității.
Faptul parlamentar care a produs schimbarea Guvernului a fost însă adoptarea moțiunii de cenzură. Distincția este importantă: Bolojan a indicat cauze politice și economice, în timp ce demiterea a devenit efectivă prin votul Parlamentului.
Moțiunea de cenzură a depășit pragul necesar
Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a primit 281 de voturi. Pentru adoptare erau necesare 233 de voturi, astfel că documentul a trecut cu 48 de voturi peste pragul menționat în relatarea despre vot. (HotNews)
Rezultatul arată că moțiunea a beneficiat de un sprijin parlamentar mai larg decât minimul necesar pentru demiterea Guvernului. În schimb, explicația oferită de Bolojan se concentrează pe dificultatea de a susține politic măsuri care impuneau reduceri de cheltuieli și schimbări administrative.
Bolojan susține că măsurile dificile erau necesare
Fostul premier a afirmat că România avea nevoie de corecții economice și că amânarea acestora putea agrava problemele bugetare. În viziunea sa, Executivul a plătit politic pentru încercarea de a introduce rapid măsuri nepopulare.
Reducerea cheltuielilor și reorganizarea administrației au fost prezentate drept obiective necesare, dar aplicarea lor a redus sprijinul politic de care Guvernul avea nevoie. Astfel, conflictul descris de Bolojan a avut două componente: necesitatea unor măsuri economice și costul politic al implementării lor.
Guvernul a rămas cu atribuții interimare
După adoptarea moțiunii, președintele Nicușor Dan a început consultările pentru formarea unei noi majorități parlamentare. Până la instalarea unui nou Executiv, Cabinetul condus de Ilie Bolojan a continuat să funcționeze cu atribuții interimare. (HotNews)
Prin urmare, demiterea Guvernului a avut o consecință instituțională imediată: Executivul nu a mai funcționat în baza sprijinului politic inițial, iar formarea unei noi majorități a devenit etapa următoare a crizei guvernamentale.
