Ascultă rezumatul
Ascultă articolul
Bolojan avertizează: fără rectificare, salariile și spitalele sunt sub presiune
Ilie Bolojan avertizează că întârzierea rectificării bugetare poate pune presiune pe plata unor salarii și pe finanțarea serviciilor medicale de urgență până la finalul anului.
România are nevoie rapid de un guvern cu puteri depline pentru a face rectificarea bugetară, susține premierul interimar Ilie Bolojan. În seara de 10 septembrie 2026, acesta a avertizat că lipsa redistribuirii banilor poate crea probleme la plata unor salarii și la finanțarea unor servicii publice, într-un moment în care sistemul de urgență din Sănătate are cheltuieli neacoperite până la sfârșitul anului.
Avertismentul vine după ce ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat că serviciile județene de ambulanță și Unitățile de Primiri Urgențe au nevoie de fonduri suplimentare pentru a funcționa până la finalul lui 2026.
Bolojan avertizează asupra riscului pentru plata unor cheltuieli
Ilie Bolojan a declarat că prelungirea perioadei de provizorat complică adoptarea deciziilor bugetare de care România are nevoie în această toamnă.
Premierul interimar a indicat Sănătatea drept unul dintre domeniile în care estimările bugetare inițiale nu mai acoperă necesarul pentru întregul an.
„Fără rectificare bugetară riști să nu poți plăti salarii”, a avertizat Ilie Bolojan.
Mesajul nu înseamnă că salariile din sectorul public au fost deja blocate. Bolojan a descris un risc care poate apărea în instituțiile unde creditele bugetare disponibile nu mai sunt suficiente, dacă alocările nu sunt ajustate.
Rectificarea bugetară permite modificarea veniturilor și cheltuielilor stabilite prin bugetul anual și realocarea resurselor acolo unde execuția bugetară arată un necesar diferit față de estimările inițiale.
Ambulanța și UPU nu au toate cheltuielile acoperite
Presiunea este concretă în sistemul medical de urgență.
Cseke Attila a declarat pe 9 septembrie, la Iași, că bugetul Ministerului Sănătății nu acoperă până la sfârșitul anului toate cheltuielile serviciilor județene de ambulanță și ale Unităților de Primiri Urgențe.
„În bugetul 2026 nu sunt acoperite toate cheltuielile”, a spus ministrul interimar al Sănătății.
El a explicat că este necesară o rectificare pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare ale acestor servicii în lunile rămase din 2026.
TVR Info a relatat pe 10 septembrie că finanțarea existentă pentru sistemul medical de urgență a fost construită în perspectiva unei rectificări ulterioare. Situația pune presiune suplimentară pe calendarul politic: cu fiecare săptămână de interimat, intervalul disponibil pentru reașezarea bugetului înainte de finalul anului se reduce.
💡 WoW Pulse | Cât mai poate funcționa România în provizorat?
Instituțiile statului continuă să funcționeze în perioada de interimat, dar un guvern al cărui mandat a încetat are atribuții restrânse la administrarea treburilor publice. Problema apare atunci când execuția bugetară cere decizii mai ample privind distribuirea resurselor, iar presiunile financiare se acumulează înainte de sfârșitul anului.
Rectificarea devine și o problemă de timp
România a ajuns în septembrie fără rectificarea bugetară pe care reprezentanții Guvernului o consideră necesară pentru reașezarea unor cheltuieli.
Cseke Attila a arătat că astfel de ajustări au loc, de regulă, în lunile de vară sau cel târziu în septembrie. Dincolo de calendarul obișnuit, dificultatea din 2026 este legată de existența unui Executiv interimar și de necesitatea instalării unui guvern care să poată lua decizii bugetare cu o bază politică deplină.
Constituția României prevede la articolul 110 alineatul 4 că un Guvern al cărui mandat a încetat îndeplinește „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până la depunerea jurământului de către noul Executiv.
Această limitare explică de ce Bolojan și Cseke Attila insistă asupra formării rapide a unui nou guvern, în locul prelungirii formulei interimare.
Ratingul de țară intră și el în ecuație
Bolojan a legat întârzierea deciziilor bugetare și de percepția agențiilor de rating asupra României.
Premierul interimar a avertizat că riscul unei retrogradări este ridicat dacă statul nu adoptă măsurile necesare pentru menținerea finanțelor publice sub control.
O deteriorare a ratingului suveran ar conta deoarece evaluările agențiilor influențează percepția investitorilor asupra riscului asociat împrumuturilor acordate statului. Pentru România, care se finanțează constant de pe piețe pentru acoperirea necesarului bugetar și refinanțarea datoriei, credibilitatea fiscală are efect direct asupra condițiilor de finanțare.
Astfel, problema rectificării nu se reduce la transferarea unor sume între ministere. Ea se suprapune peste o miză mai mare: capacitatea viitorului guvern de a demonstra că poate controla cheltuielile, finanța serviciile publice și menține încrederea creditorilor.
Presiunea politică începe să producă efecte bugetare
Bolojan a spus că speră ca președintele Nicușor Dan să facă rapid o nominalizare pentru funcția de premier, apreciind că provizoratul s-a prelungit prea mult.
Miza imediată nu este doar formarea unei noi majorități. Serviciile publice continuă să genereze cheltuieli în fiecare zi, iar unele bugete aprobate la începutul anului nu mai acoperă necesarul estimat până la 31 decembrie.
În cazul Sănătății, avertismentul a devenit deja concret: Ambulanța și UPU au nevoie de finanțare suplimentară pentru ultimele luni ale anului. În cazul altor instituții, Bolojan a avertizat asupra riscului ca insuficiența fondurilor să ajungă inclusiv la plata salariilor.
Criza politică și cea bugetară încep astfel să se intersecteze într-un punct esențial: cât timp poate administra România cheltuielile curente fără ca provizoratul să întârzie deciziile necesare pentru închiderea anului bugetar.
