PNL trece înaintea PSD în sondajul INSCOP din mai 2026. Liberalii sunt creditați cu 21,7% din intenția de vot pentru alegerile parlamentare, cu 2 puncte procentuale peste PSD. AUR conduce clasamentul, cu 38,5%, potrivit cercetării realizate în perioada 11–14 mai 2026.
Sondajul este prezentat drept prima măsurătoare realizată după moțiunea de cenzură menționată în materialul de prezentare. Rezultatele descriu raportul de forțe înregistrat în intervalul analizat, dar nu demonstrează că moțiunea a provocat schimbarea pozițiilor dintre partide.
Clasamentul intenției de vot pentru alegerile parlamentare
Opțiunile de vot prezentate în cercetare sunt următoarele:
- AUR: 38,5%
- PNL: 21,7%
- PSD: 19,7%
- USR: 9,3%
- UDMR: 5,0%
- POT: 3,5%
- SOS România: 2,0%
- Alt partid: 0,3%
Datele fac parte din Barometrul INSCOP Research, prezentat într-un material care include și informații despre percepția românilor asupra liderilor politici și internaționali, precum și despre intenția de vot pentru alegerile parlamentare. (Informat)
AUR conduce detașat, iar PNL și PSD sunt apropiate
Cu 38,5%, AUR are un avantaj de 16,8 puncte procentuale față de PNL și de 18,8 puncte față de PSD. Diferența dintre prima formațiune și următoarele două partide este, astfel, mult mai mare decât ecartul dintre PNL și PSD.
Primele trei formațiuni cumulează 79,9% din procentele clasamentului publicat. Celelalte opțiuni ajung împreună la 20,1%. Calculul indică o concentrare puternică a intenției de vot în jurul AUR, PNL și PSD, fără ca această distribuție să poată fi transformată direct într-o estimare a mandatelor parlamentare.
PNL are un avans de două puncte față de PSD
PNL ocupă locul al doilea, cu 21,7%, în timp ce PSD este creditat cu 19,7%. Diferența exactă dintre cele două partide este de 2 puncte procentuale.
Ordinea dintre PNL și PSD este un element important al măsurătorii, însă apropierea scorurilor justifică o interpretare prudentă. Rezultatele surprind o singură perioadă de cercetare, 11–14 mai 2026, și nu stabilesc singure existența unei tendințe electorale durabile.
Faptul că măsurătoarea a fost realizată după moțiunea de cenzură indică o succesiune temporală, nu o cauzalitate demonstrată. Pentru a atribui unei evoluții politice schimbarea raportului dintre partide ar fi necesară o analiză comparativă a mai multor măsurători și a contextului în care au fost realizate.
USR este sub nivelul de 10%, iar UDMR atinge pragul menționat
USR este cotat la 9,3%, cu 0,7 puncte procentuale sub nivelul de 10%. Formațiunea se află pe locul al patrulea și este la 10,4 puncte procentuale în urma PSD.
UDMR apare cu 5,0%, exact la nivelul pragului electoral menționat în prezentarea sondajului. POT este creditat cu 3,5%, SOS România cu 2,0%, iar categoria „Alt partid” cu 0,3%.
În cazul UDMR, scorul coincide cu nivelul de referință indicat în materialul de prezentare. Acest lucru descrie poziția formațiunii în sondaj și nu echivalează cu obținerea efectivă a reprezentării parlamentare, care depinde de rezultatul unui scrutin și de aplicarea regulilor electorale.
Ce arată și ce nu arată rezultatele
Principalul semnal al cercetării este combinația dintre avantajul consistent al AUR și diferența redusă dintre PNL și PSD. AUR depășește PNL cu 16,8 puncte procentuale, în timp ce liberalii au un avans de numai 2 puncte în fața social-democraților.
Procentele reprezintă intenția de vot înregistrată în perioada cercetării. Ele nu sunt un rezultat electoral, nu stabilesc automat distribuția mandatelor și nu pot fi interpretate ca dovadă a unor transferuri de voturi între partide.
Poziționarea PNL înaintea PSD trebuie urmărită în măsurători ulterioare pentru a se vedea dacă se menține. În același timp, scorul AUR arată o distanță semnificativă față de partidele aflate pe următoarele locuri, dar nici această diferență nu poate fi extrapolată automat la rezultatul unui viitor scrutin.
