Inteligența artificială își extinde amprenta fizică, iar centrele de date care susțin modelele AI ar putea ajunge, până în 2030, la un consum aproape dublu de electricitate și apă. Proiecțiile citate de Reuters, pe baza estimărilor unor cercetători ai Organizației Națiunilor Unite, indică presiuni suplimentare asupra energiei, infrastructurii, emisiilor, resurselor de apă și terenurilor.
AI-ul depinde de o infrastructură fizică extinsă
Un model de inteligență artificială funcționează pe baza unei infrastructuri care include centre de date, cipuri specializate, rețele de transmisie și sisteme de răcire. Toate acestea necesită energie și, în anumite configurații, cantități importante de apă.
În 2025, centrele de date au consumat la nivel global 448 TWh de electricitate, un nivel mai ridicat decât consumul anual al Arabiei Saudite. AI-ul a reprezentat aproximativ o cincime din acest total, potrivit cifrelor citate de Reuters din estimările cercetătorilor ONU. (Reuters)
Valoarea de 448 TWh este un reper pentru anul 2025, în timp ce cifrele pentru 2030 sunt proiecții. Prin urmare, acestea descriu un scenariu estimat de evoluție, nu un consum deja măsurat.
Electricitatea și apa s-ar putea dubla până în 2030
În scenariul citat de Reuters, consumul anual de electricitate al centrelor de date ar putea ajunge la 945 TWh în 2030, comparabil cu consumul anual al Japoniei. În același timp, ponderea AI în consumul total al centrelor de date ar urma să crească de la aproximativ 20% în 2025 la aproximativ 40%.
Raportat la nivelul din 2025, proiecția pentru 2030 indică o creștere de peste două ori a consumului total de electricitate al centrelor de date. Această evoluție nu înseamnă însă că întreaga creștere ar proveni exclusiv din AI. Consumul de 945 TWh se referă la toate centrele de date, în timp ce AI-ul este prezentat ca o componentă a acestui total.
Presiunea se extinde și asupra apei. Volumul asociat funcționării centrelor de date ar putea crește de la 4,5 trilioane de litri în 2025 la 9,3 trilioane de litri în 2030. Indicatorul se referă la apa asociată operării infrastructurii, inclusiv răcirii echipamentelor, și nu descrie o singură categorie tehnică de utilizare.
Estimările indică și o creștere a emisiilor de CO₂, de la 189 de milioane de tone în 2025 la 399 de milioane de tone în 2030. Efectul climatic depinde în parte de sursele utilizate pentru producerea electricității: același consum de energie poate genera emisii diferite în funcție de mixul energetic.
Ce măsoară indicatorii de apă, teren și emisii
Indicatorii incluși în estimări nu descriu aceeași formă de impact. Electricitatea măsoară energia consumată de centrele de date, apa urmărește volumul asociat funcționării infrastructurii, iar emisiile reflectă efectul climatic legat în parte de producerea energiei.
Amprenta de teren este estimată să crească de la 6.900 km² în 2025 la peste 14.500 km² până în 2030. În acest context, amprenta de teren reprezintă suprafața asociată infrastructurii centrelor de date. Ea nu trebuie interpretată automat ca suprafața ocupată exclusiv de clădiri.
Potrivit relatării Reuters, cercetătorii ONU atrag atenția și asupra presiunii exercitate asupra terenurilor disponibile, a consumului local de apă și a creșterii deșeurilor electronice. Impactul poate fi mai vizibil în regiunile în care sunt construite rapid centre de date noi pentru a răspunde cererii de calcul. (Reuters)
Aceste valori trebuie citite împreună, dar nu confundate. Un centru de date poate avea un consum ridicat de energie și o presiune diferită asupra apei în funcție de tehnologia de răcire, amplasare și sursele locale de alimentare. La rândul său, amprenta de teren descrie extinderea infrastructurii, nu consumul energetic sau emisiile.
Eficiența nu garantează reducerea consumului total
AI-ul poate contribui la eficientizarea rețelelor electrice și la reducerea risipei, însă eficiența unei aplicații nu duce automat la scăderea consumului total. Dacă numărul centrelor de date și volumul serviciilor AI cresc mai repede decât economiile obținute prin optimizare, cererea agregată poate continua să urce.
Acest efect este important pentru interpretarea proiecțiilor: o tehnologie poate folosi mai eficient fiecare unitate de energie, dar consumul total poate crește dacă este utilizată la o scară mult mai mare.
Europa pregătește reguli pentru eficiența centrelor de date
Uniunea Europeană pregătește standarde minime de eficiență energetică pentru centrele de date, pe fondul creșterii anticipate a consumului de electricitate. Comisia Europeană lucrează și la o etichetă de sustenabilitate care ar urma să includă criterii privind consumul de apă și utilizarea energiei curate. (Reuters)
În forma descrisă de Reuters, măsurile sunt inițiative europene aflate în pregătire, nu reguli prezentate ca fiind deja aplicate în toate statele membre. Obiectivul este ca extinderea serviciilor digitale să nu amplifice necontrolat presiunea asupra rețelelor electrice, costurilor energiei și resurselor locale.
Riscul energetic depinde și de modul în care este acoperită cererea suplimentară. Dacă centrele de date sunt alimentate prin capacități bazate pe combustibili fosili, creșterea consumului poate încetini reducerea emisiilor, notează Reuters. (Reuters)
Suveranitatea tehnologică aduce aceeași problemă de capacitate
Bruxellesul urmărește în paralel dezvoltarea industriei europene de cloud, AI și semiconductori, pentru a reduce dependența de marile companii americane de tehnologie. Planul include proceduri accelerate pentru centrele de date care utilizează cipuri europene și îmbunătățesc eficiența energetică. (Reuters)
Obiectivele sunt legate direct: mai multă capacitate de calcul produsă sau controlată în Europa poate susține autonomia tehnologică, dar presupune și infrastructură suplimentară. Eficiența energetică devine astfel simultan o condiție de mediu, o problemă de cost și un factor care poate influența ritmul extinderii industriei AI.
Diferențele dintre regiuni vor conta în evaluarea impactului. Un centru de date construit într-o zonă cu acces la energie cu emisii reduse poate avea un profil climatic diferit față de unul alimentat de un mix mai intens în carbon. În mod similar, presiunea asupra apei depinde de condițiile locale și de tehnologiile de răcire utilizate, în timp ce amprenta de teren reflectă extinderea infrastructurii asociate.
Cifrele care arată presiunea infrastructurii AI
| Indicator | 2025 | Estimare pentru 2030 |
|---|---|---|
| Consum de electricitate al centrelor de date | 448 TWh | 945 TWh |
| Ponderea AI în consumul total | Aproximativ 20% | Aproximativ 40% |
| Consum de apă asociat funcționării | 4,5 trilioane de litri | 9,3 trilioane de litri |
| Emisii de CO₂ | 189 milioane de tone | 399 milioane de tone |
| Amprentă de teren asociată infrastructurii | 6.900 km² | Peste 14.500 km² |
